Prima parte a săptămânii am petrecut-o, ca de obicei, la București, în ședințele de plen și în cele de comisii.
Un punct important pe ordinea de zi a Comisiei de Muncă a fost admiterea raportului de amendamente la OUG 183/2020, ceea ce înseamnă că de acum încolo, ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice să fie făcute doar prin concurs cu încadrare în sumele aprobate în buget pe anul 2021.
Votul final va fi dat săptămâna viitoare, după dezbaterile din plenul Camerei Deputaților care este for decizional.
Tot la începutul săptămânii, am depus un amendament la proiectul de modificare și completare a legii 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății. Inițial, proiectul se referea la decontare a de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a două proceduri de inseminare in vitro (FIV) pentru femei, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist. Am amendat acest proiect în sensul ca aceste proceduri să fie pentru cupluri, nu doar pentru femei, să fie trei, nu două, pentru a crește rata de succes a demersului de decontare ce are ca scop creșterea natalității. Având în vedere și riscurile fertilizării in vitro, am inclus în amendament și precizarea ca biletul de trimitere să dat doar de la medicul specialist în obstetrică-ginecologie cu competență în tratamentul infertilității cuplului și reproducere umană asistată medical.
Marți a avut loc o întâlnire de lucru între parlamentarii USR PLUS și Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor. Împreună cu Remus Negoi, senator USR PLUS de Constanța, i-am propus ministrului câteva din proiectele la care colegii mei constănțeni lucrează de multă vreme. Sunt câteva proiecte de viziune pe termen lung, ce au ca scop îmbunătățirea mobilității urbane în zona metropolitană Constanța, dar și spre stațiunile din sudul litoralului, cu accent pe transportul ecologic feroviar ca alternativă la cel rutier.
Printre propunerile noastre s-au aflat:
Continuarea autostrăzii A4 spre sudul litoralului, respectiv A4 SUD, varianta Techirghiol, care ar include și construcția unui pod nou peste canalul Dunăre-Marea Neagră. Cunoaștem cu toții situația traficului rutier pe DN 39, Constanța-Mangalia, în special în perioada sezonului estival când toți suntem obligați să petrecem ore în aglomerația rutieră spre Eforie sau Mangalia. Se impune așadar realizarea unei alternative care să preia parte din acest trafic, în special cel turistic și cea mai elegantă soluție este prelungirea autostrăzii A4 spre Mangalia.
Este un proiect de anvergură care acum se află pe lista scurtă a Ministerului Transporturilor.
Un alt capitol aflat în discuție, marți seară, a fost modernizarea și adaptarea infrastructurii de cale ferată deja existentă în județul Constanța. Ca în orice țară din UE, transportul feroviar de călători ar trebui să reprezinte alternativa rapidă, ecologică și confortabilă la transportul rutier cu microbuzele sau autoturismul propriu.
Anul acesta, Ministerului Transporturilor a alocat un buget record pentru investiții, aproximativ 14,1 miliarde de lei, iar mare parte vor merge și către proiecte feroviare, dezvoltarea transportul de călători, pe cale ferată fiind o componentă cheie a planului pe termen lung al ministrului.
Pentru Constanța, propunerile noastre s-au bazat pe două componente:
Reabilitarea căi ferate Constanța- Mangalia.
În prezent, această rută de 43 km este simplă, pe un singur fir și neelectrificată.
Spre Mangalia, CFR folosește locomotive diesel, greoaie și poluante care merg cu aproximativ 20 km/h. De aer condiționat nici nu se mai pune problema.
O călătorie cu trenul de la Constanța la Mangalia durează aproape o oră și jumătate, în timp ce o călătorie de la Constanța la București durează două ore.
A doua componentă a propunerilor noastre pentru reabilitarea transportului pe cale ferată o reprezintă modernizarea rutei Constanța-Năvodari, celebrul “metrou ușor” care a stârnit atâtea controverse în spațiul public, în ultimele zile.
Ideea nu este nici nouă și nici originală. În multe țări din Europa, încă de la începutul secolului 19, există acest sistem de transport pe cale ferată și mulți l-am văzut sau am circulat cu el. Un exemplu: S-Bahn, la Berlin. Un alt exemplu se află în România, unde parte din proiectul metroului de la Cluj este de suprafață. Proiectul se va derula prin Programul Operațional Infrastructură Mare(POIM)2014-2020 și Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR)2021-2027/Programul Operațional Transport(POT).
Așadar, nu este nici pe departe vorba despre metrou subteran, așa cum îl știm cu toții de la București, ci despre un tren ușor metropolitan. Proiectul pe care l-am propus ministrului este de reabilitate și modernizare a căi ferate Constanța-Năvodari astfel încât să permită circulația unui tren electric cu viteză medie mai mare de 50km/h și cu frecvență mare. “Metroul ușor de suprafață”/ tren metropolitan rapid ar face legătura între gara Constanța-Aurel Vlaicu-Tomis Plus-Varianta Ovidiu-Faleza Ovidiu-Lumina-Gara Năvodari-Gara “Tabăra Năvodari”. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă crearea unui sistem de transport public de călători, cadențat, ecologic și rapid, în condiții de siguranță și confort care să deservească atât turiștii ce merg în stațiunile din nordul litoralului, dar și navetiștii. În prezent, de la Constanța la Năvodari se poate ajunge fie cu autoturismul propriu, fie cu microbuzele companiilor private de transport.
Mai mult decât atât, ne dorim ca acest proiect să includă și o componentă suplimentară, o legătură feroviară nouă care din dreptul localității Lumina să ajungă până la Aeroportul M. Kogălniceanu. Distanța de maxim 10 km între cele două localități ar oferi astfel posibilitatea unui transport rapid între aeroport și Municipiul Constanța, iar beneficiile atât pentru revitalizarea transportului aerian cât și pentru dezvoltarea metropolitană ar fi considerabile.
Creșterea mobilității forței de muncă dar și a mobilității în general, în zona metropolitană, creșterea calității vieții constănțenilor nu se va putea realiza apelând permanent la autoturismele proprii care la ore de vârf supraaglomerează străzile și bulevardele și pentru care nu se pot construi locuri de parcare suficiente. Este evident că trebuie să găsim alternative de transport în comun sigure, rapide și confortabile astfel încât acestea să ajungă a fi preferate de călători.
E drept că avem multe alte probleme de infrastructură nerezolvate (gropi, trotuare, străzi neasfaltate). Sunt probleme pe termen scurt de care sunt sigură că autoritățile locale se vor ocupa. Pe lângă acestea este nevoie și de proiecte pe termen lung care să aducă județul Constanța, dacă nu la nivelul marilor metropole din vestul Europei, măcar la nivelul de acum al Clujului.
A doua parte a săptămânii am petrecut-o în circumscripție, la audiențe cu constănțenii. Mulți dintre cei cu care am discutat se confruntă cu probleme legate de drepturile și obligațiile pe care le au ca familie monoparentală, dar și de relațiile greoaie cu instituțiile statului. În aceste situații specifice, mi-am propus să iau legătura cu specialiștii USR PLUS de la Ministerul Justiției pentru a stabili căile legale prin care putem ajuta.
Comments