ArticoleActivitate parlamentara

Stop risipei banului public! Fără sinecuri!

Fără sinecuri! Noi, USR PLUS, ne-am asumat în campania electorală desființarea sau reorganizarea instituțiilor publice care nu aduc beneficii cetățenilor. În acest sens am depus astăzi inițiativa de modificare a Legii 218/2002 care reglementează funcționarea ATOP.

Autoritatea teritorială pentru ordine publică(ATOP) este organism cu rol consultativ . Autoritatea nu are competenţe în problemele operative ale poliţiei iar în exercitarea atribuțiilor sale emite hotărâri cu caracter de recomandare care nu au forță juridică obligatorie. ATOP este finanțată de la bugetul municipiului Bucureşti, respectiv din cel al judeţului.
În realitate însă, structura este doar o sinecură pentru unii politicieni și cei apropiați lor.

În prezent, din aceast organism fac parte 6 consilieri județeni numiți de Președintele Consiliului Județean, 3 reprezentanţi ai comunității numiți în mod discreționar de Preşedintele Consiliului Judeţean, șefi ai Inspectoratului Județean de Poliție, ai Inspectoratului Județean de Jandarmi, ai Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, ai Poliției de Frontieră și ai Poliției Locale precum și un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor și un Subprefect.

Activitatea membrilor ATOP este remunerată, deși membrii ATOP au deja un rol în cadrul autorităților și instituțiilor publice pe care le reprezintă, pentru care aceștia sunt deja remunerați.

Practic este o dublă remunerare pentru aceeași muncă.

În urma informațiilor primite de la 33 de Autorități teritoriale pentru Ordine Publică, din totalul de 42, acestea au cheltuit în 2020, 10.175.570 RON, dintre care aproape 10.000.000 RON numai pentru acoperirea indemnizațiilor de ședință.
Mai mult, există discrepanțe foarte mari între aceste autorități. De exemplu, ATOP Ialomița a cheltuit 13.399 RON (pentru o singură ședință desfășurată în 2020), în timp ce ATOP Caraș-Severin a cheltuit 776.264 RON.

O altă modificare pe care o propunem este clarificarea situației reprezentanților comunității locale. Numirea celor 3 reprezentanți ai comunității de către primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean este și ea problematică. Pe de-o parte, participarea acestor reprezentanți ar trebui să fie voluntară, venită din spirit civic și din dorința de creștere a standardului de securitate și ordine publică în comunitate și nu din considerente financiare.

În forma sa actuală, Legea 218/2002 nu prevede modalitatea concretă de selectare a acestor persoane și nici criterii de eligibilitate și competență care trebuie avute în vedere, acordând putere discreționară Primarului General al Municipiului București și Președintelui Consiliului Județean.

Se impune așadar, introducerea clară a calității pe care reprezentanții comunității trebuie să o aibă, respectiv să fie reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale care își desfășoară activitatea în raza unității administrativ-teritoriale de care aparține Autoritatea Teritorială de Ordine Publică în cauză și au ca obiect de activitate promovarea și apărarea drepturilor omului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *